Sanda Dumitrescu-Isăilă
Descriere
S-a născut în Galaţi. A venit în București în 1959. Aici, la Casa pionierilor, a practicat atletismul (săritura în lungime și săritura în înălțime). Prin 1961 a început să meargă în Bucegi, cu mama, în excursiile organizate de secţia de alpinism a asociaţiei I.T.B. Asemenea drumuri a mai făcut şi cu grupurile de la Palatul pionierilor. În 1971 a urmat o şcoală de ghizi B.T.T.
În 1972 a participat la excursiile organizate de asociaţia Sănătatea-Bucureşti pentru popularizarea alpinismului, urcînd traseele: Valea Coştilei (25 iunie), Hornul Ascuns din Colțul Mălinului (30 iulie), Valea Bucșoiului (13 august), Valea Seacă a Caraimanului (27 august), Valea Colților (24 septembrie). În urma acestei activităţi de iniţiere în alpinism, a fost legitimată pentru cățărătura competițională și trimisă la școala de alpinism organizată de F.R.T.A. la cabana Padina din Bucegi în luna octombrie. Cu ea au mai mers, de asemenea, Doina Enculescu, Paul Alboteanu, Dan Radeşiu, Mihai Ciulei şi Radu Biţă.
În aprilie 1973, cu Laura Cordaş, la Podragu, în Munţii Făgăraşului a urmat şcoala de iarnă, avîndu-l ca instructor pe Dumitru Chivu.
Tot în 1973 a început căţărătura, mai întîi pe traseul de şcoală numit „Fisura Întreruptă", apoi pe traseele Flamura Roşie, Creasta Coştila-Gălbenele (cu Alexandru Pătraşcu), Roşculeţ (cu Laura Cordaş), Creasta Vulturilor, toate în Bucegi, şi pe Creasta Căprioarei din Postăvaru (cu Laura Cordaş şi Anca Lupaşcu).
În 1974 a repetat şcoala de la Podragu. În martie a escaladat Creasta Vulturilor — Retezat (cu Rita Duţă), traseul Fisura Răsucită (cu Laura Cordaş), traseul al IV-lea din Peretele cu Flori, Jepii Mici (cu Laura Cordaş), traseele Surplomba Mare şi Furcile (cu Andrei Vîrlan), Fisura Însorită toate în Bucegi, şi Traseul frontal din Turnul Galben al Dianei din Piatra Craiului (cu Laura Cordaş şi Anca Lupaşcu).
În 1975, februarie-martie, a participat la campionatul republican parcurgînd Creasta Vîntului, în Retezat, cu echipa (Sanda Dumitrescu, Rita Duţă şi Laura Cordaş); apoi a escaladat traseul Balcoanele — Bucegi (cu Florin Haiduc).
La campionatul din martie 1976, în Retezat, a parcurs Creasta Vulturilor (Laura Cordaş şi Sanda Dumitrescu) şi traseul 25 octombrie (Taina Duţescu-Coliban, Laura Cordaş şi Sanda Dumitrescu), la 4 martie.
La campionatul din 1977 din Retezat a parcurs traseul Finala '67 (Taina Duțescu-Coliban, Sanda Isăilă şi Laura Cordaş).
A mai escaladat în Cheile Bicazului, traseele: Finala '64 (Laura Cordaş, Sanda Isăilă şi Taina Duțescu-Coliban), la 15 iunie — Santinela de la Gîtul Iadului (Taina Duțescu-Coliban şi Sanda Isăilă);
în Bucegi: Fisura Pintenului Văii Albe (Taina Duțescu-Coliban, Sanda Isăilă şi Laura Cordaş), traseul Andrei Ghiţescu (Taina Duțescu-Coliban şi Sanda Isăilă), Fisura Albastră (Taina Duțescu-Coliban şi Sanda Isăilă).
În 1978 — traseul Fisura Neagră din Cheile Bicazului (Florica Iliescu, Sanda Isăilă şi Laura Cordaş).
În 1979 — Fisura Suspendată din Bucegi (Laura Cordaş, Sanda Isăilă şi Florica Iliescu). 1981 — Fisura Artei din Cheile Bicazului (Florica Iliescu şi Sanda Isăilă). 1982 — traseele: Fisura Neagră şi Pintenul lui Cătălin din Cheile Bicazului (Florica Iliescu, Sanda Isăilă şi Mariana Spindler).
În 1980 Sanda Isăilă a mers în Elveţia şi în Franţa cu Taina Duțescu-Coliban, ca invitate ale organizaţiei feminine „Rendez-vous Hautes Montagnes". Cu această ocazie româncele au escaladat: Arete Kuffner (Taina Duțescu-Coliban şi Sanda Isăilă); Pyramide du Tacul, începînd cu 1973, Sanda Dumitrescu Isăilă a participat la toate campionatele republicane feminine, cîştigînd campionatul republican din 1975 cu echipa Sanda Dumitrescu-Isăilă, Laura Cordaş şi Florica Pîrtea.
Alături de Taina Coliban a alcătuit prima expediție feminină românească în Himalaya, fiind văzute ultima oară pe 11 mai 1992 în timp ce urcau spre vârful Dhaulagiri (8167m).